2

Când priveştui noaptea cerul, îţi va părea că râd toate stelele, pentru că eu locuiesc pe una din ele, pentru că eu râd pe una din ele.
Doar tu vei avea stele, care pot să râdă.

3

Nu plângeţi, acum am trecut peste toate, sunt eliberat de durerea mea, însă în orele târzii lăsaţi-mă să mai zăbovesc cu voi .

4

5

Tu ne-ai îngrijit, tu ai muncit, de multe ori peste puterile tale înzecit.
Acum odihneştete în pace, tu suflet bun, Domnul ne va alina durearea.

6

Ocrotiţi de cele bune, aşteptăm cu speranţe ceea ce va veni.
Domnul este cu noi seara şi dimineaţa şi precis în fiecare nouă zi.

7

A luptat, a sperat şi totuşi a pierdut.

8

Atunci când nu a mai existat putere, nu a fost moarte, ci a fost salvare.

9

O inimă de mamă a încetat să mai bată.

10

Cea mai preţuită moştenire a omului este urma, pe care a lăsat-o iubirea lui în sufletele noastre.

11

12

Şi dacă,  călătoresc în valea întunecată nu mi-e teamă pentru că tu eşti cu mine.
Puterea şi dreptatea ta mă consolează.

13

14

Eu dorm în pace.

15

16

17

18

Doamne în mâinile tale îmi las plin de încredere spiritul

19

20